Relatia noastra cu somnul trece printr-o adevarata criza. Munca peste program, viata de familie, conectarea permanenta la telefoane si la internet, aspiratiile si temerile noastre, totul sta in calea detasarii necesare regenerarii de care avem nevoie. Arianna Huffington in cartea „Revolutia somnului” demonstreaza ca somnul este absolut necesar sanatatii, un factor esential in atingerea scopurilor noastre. Avem nevoie de somn pentru a reusi. Asa cum suntem ceea ce gandim, ceea ce mancam suntem si asa cum dormim. Consecintele nefaste ale lipsei somnului pot fi: slabirea puterii de decizie si a creativitatii, anxietatea, stresul, depresia, slabirea sistemului imunitar, accelerarea procesului de imbatranire si numeroase alte probleme de sanatate.
Profesor dr. Dafin Mureșanu, presedintele Fundatiei Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii, ne atrage atentia ca orele de odihna sunt foarte importante. Conteaza cate ore dormim si cand dormim. Este important sa dormim orele acelea din preajma miezului noptii, pentru ca exista mecanisme foarte importante neuroprotective si de regenerare care se accelereaza in timpul somnului. De fapt, rolul lui este acela de a reseta functiile creierului si intregul sistem nervos, de a regenera.
In timpul somnului profund, este secretat hormonul de crestere la copii si la tineri. Multe dintre celulele corpului prezinta o productie sporita si o degradare mai redusa a proteinelor in timpul somnului profund. In plus este demonstrat ca in situatia in care un copil nu doarme la pranz si merge la somn seara dupa ora 20 el va fi atat de agitat incat va adormi mult mai greu decat daca ar fi avut o repriza de odihna in timpul zilei. In plus acest obicei de a dormi la pranz se deprinde printr-o rutina stabilita si respectata de catre cei ce il ingrijesc. Odihna se stableste in fiecare zi aproximativ la aceeasi ora si nu doar cand adultii nu au alt program asa cum am vazut adesea ca mai apoi sa se planga ca al lor copil nu vrea sa doarma de pranz minimizand chiar importanta somnului. Este indicat, copilul sa fie intr-un mediu adecvat, fara multa lumina sau temperaturi cu mult diferite de 21 grade. Somnul de pranz este foarte important pentru copil daca el contine un moment de liniste, de conectare cu parintele, cu el insusi, daca cel mic intelege, accepta si integreaza beneficiile lui. Pentru a avea efecte pozitive asupra echilibrului emotional, copilul va fi lasat sa aleaga daca vrea sa doarma sau nu, nicidecum fortandu-l sa faca ceea ce el nu intelege ca ii este folositor.
Studiile au demonstrat ca somnul nostru trece prin mai multe etape cu durata intre 90 si 110 minute pe care le-am putea imparti in doua categorii si anume:
1. Somnul NREM (Non-Rapid Eye Movement) cunoscut ca si somnul linistit. In aceasta categorie intra primele etape incepand cu cea in care auzim orice zgomot si ne putem trezi imediat pana la ultima in care somnul este foarte adanc. Este momentul in care tesuturile se regenereaza, sistemul imunitar este stimulat, muschii si oasele se fortifica, durata lui fiind de aproximativ 65 de minute.
2. Somnul REM (Rapid Eye Movement) cunoscut ca si somnul activ. Este caracterizat prin miscarea rapida a ochilor. Este faza somnului in care se produc cele mai numeroase si cele mai intense vise. In aceasta faza somnul este mai putin adanc, iar persoanele care se trezesc in aceasta faza a somnului vor fi in stare de alerta, vor tresari si nu se vor simti odihnite. Somnul REM dureaza in jur de 20 minute.
Conform Centrului pentru Stiinte Cognitive Aplicate din SUA, important nu este numarul de ore dormite, ci numarul ciclurilor de somn realizate complet. Intr-un interval de aproximatix 8 ore avem in jur de 5-6 cicluri complete de somn. Trecerea treptata de la NREM pana la finalul somnului REM reprezinta un ciclu de somn si dureaza, in medie, 90 de minute. Este important sa ne trezim la finalul unui astfel de ciclu, altfel, ne putem simti obositi.
Francine Shapiro , fondatoarea metodei IMDR si autoarea cartii Vindecarea traumelor din trecut, a evidentiat faptul ca in somnul REM , cand globul ocular se misca dintr-o parte intr-alta creierul anihileaza suferintele sau nemultumirile pe care le-am avut in ziua respectiva. Pornind de aici, somnul din timpul zilei usureaza procesul de vindecare din timpul noptii. Acest aspect este de luat in calcul mai ales la copii, ei fiind mult mai predispusi sa asimileze sentimente negative fiind buretei ce absorb foarte multe informatii la care au acces si din pacate nu toate sunt dintre cele mai inofensive pentru starea lor emotionala.
Tinand cont de procesele care au loc in corpul nostru, intervalul orar in care s-a demonstrat ca ne odihnim cel mai bine este 22.00-06.00. Specialistii au ajuns la aceasta concluzie deoarece secretia de melatonina care este implicata în reglarea ciclului somn-veghe prin inducerea unei stari de ameteala si micsorarea temperaturii corpului este dependenta de lumina. Productia ei de catre glanda pineala este inhibata de lumina, asadar se afla secretata in cantitate maxima la miezul noptii urmand sa scada treptat. In antiteza, in mod normal, nivelul cortizolului din corp este mai crescut dimineata si mai scazut noaptea. De aici deducem ca organismul are capacitatea de a se pregati in mod natural seara pentru odihna si dimineata pentru o zi activa.
Daca ne-am gandi mai mult la noi, daca am acorda mai multa atentie nevoilor noastre de baza, daca nu am mai lasa prezentul sa fie o nota de subsol intre trecut si viitor, am constientiza mesajele transmise de corpul nostru, iar stimulii exteriori ar avea o forta constructiva asupra noastra.
